Cervicita – termen care include toate inflamaţiile colului uterin, reprezintă o patologie foarte frecventă.
Deoarece, în majoritatea cazurilor afectarea inflamatorie a vaginului
(vaginita) însoţeşte inflamaţia colului uterin, mulţi medici preferă
termenul de colpită – care desemnează inflamaţia cervico-vaginală.
Astfel, colpitele reprezintă motivul prezentării la medic, în aproximtiv 1/3 din consulturile ginecologice. În acelaşi timp, peste jumătate din totalitatea femeilor au prezentat o colpită la un moment dat în viaţă. În
funcţie de evoluţie, cervicitele pot fi acute sau cronice. Cervicita
cronică este cunoscută şi sub denumirea improprie de „rană pe col”
Colul uterin reprezintă
segmentul inferior al uterului, care este vizibil prin vagin. Este o
parte importantă a tractului genital, îndeplinind mai multe funcţii:
- funcţie menstruală:
colul este un canal prin care sângele mestrual se scurge din uter în
vagin; în caz de absenţă congenitală a colului sau în urma obstrucţiei
acestuia, sângele menstrual stagnează în uter (hematometrie);
- funcţie în statică pelvină: prin situaţia sa între uter şi vagin, asigură menţinerea unei poziţii normale a organelor pelvine;
- funcţie sexuală: având o
bogată inervaţie, prin excitarea colului creşte secreţia glandelor
cervicale şi se declansează secreţia unor hormoni;
- funcţie de fecundaţie:
secreţia glandelor endocervicale (glera cervicală) prin compoziţia sa
favorizează ascensiunea spermatozoizilor;
- funcţie în sarcină:
colul are un rol foarte important atât în timpul sarcinii, el fiind o
barieră între vagin şi uter, cât şi în timpul travaliului.
Ţinând
cont de toate aceste funcţii, prevenirea şi tratarea afecţiunilor de la
nivelul colului uterin (incluzând şi igiena şi sanogeneza vieţii
sexuale), poate avea numeroase efecte benefice asupra sănătăţii femeii.
Etiologie
Etiologia cervicitei este
variabilă, cel mai frecvent fiind determinată de: infecţia cu Chlamydia
trachomatis, infecţia cu Trichomonas vaginalis, asocierea Trichomonas cu
Candida, Neisseria gonorrheae (gonococul), Herpex simplex, virusul
Papilloma uman (HPV).
Alte cauze mai rare sunt: micozele, sifilisul, tuberculoza, mycoplasma.
Factori de risc
Apariţia cervicitelor este
favorizată de următorii factori: infecţii cervico-vaginale (fiind o
afecţiune frecventă la femeile active sexual), traumatisme obstetricale –
apărute în timpul naşterii (rupturi ale colului, traumatisme locale
secundare contactului sexual, utilizării tampoanelor interne,
dispozitivul intra-uterin (steriletul), ectopiile congenitale (epiteliul
glandular din interiorul canalului cervical alunecă în afara
orificiului extern al colului), manevre locale: chiuretajul,
histeroscopia etc.
Simptome
Simptomul principal al
cervicitei cronice, este leucoreea – o secretie vaginală, constantă,
filantă, nu foarte abundentă, care poate uneori contine striuri
sangvine. Culoarea şi aspectul acesteia variază în funcţie de agentul
etiologic implicat.
De obicei prezenţa unei cervicite nu determină durere, febră sau tulburări menstruale, ea putând evolua ani de zile. Însă
în cazul în care se asociază şi parametrita (inflamaţia paramatrelor -
ligamentele care susţin organele pelvine) pot apare: dureri lombare,
dismenoree, dispareunie (durere la contactul sexual), menoragii
(menstruaţii abundente).
Inflamaţia locală
determină modificări ale mucusului cervical modificări ce pot afecta
spermatozoizii şi ascensiunea acestora, antrenând infertilitate.
Investigaţii şi diagnostic
Metodele utilizate pentru investigarea afecţiunilor colului uterin sunt:
- examenul clinic: tuşeul
vaginal şi examenul cu valve, prin care medicul constată prezenţa unor
modificări ale aspectului colului şi eventual prezenţa unor secreţii la
acest nivel;
- examenul
citobacteriologic al secreţiei din col şi vagin, eventual şi cultura cu
antibiograma, sunt necesare pentru a determina etiologia infecţiei;
- frotiul Babeş-Papanicolau: relevă modificările citologice (celulare) cervicale;
- colposcopia: o metodă de
inspecţie a colului uterin cu ajutorul unui instrument optic care
măreşte imaginea, numit colposcop; în cadrul colposcopiei se efectuează
şi testul Lugol (se aplică o soluţie la nivelul mucoasei cervicale şi se
urmăreşte fixarea acestuia de către mucoasa normală);
- examen
anatomo-patologic: se recoltează un fragment de mucoasă prin biopsie,
conizaţie sau chiuretaj endocervical (chiuretajul în interiorul
canalului cervical).
Diagnostic
Suspiciunea de cervicită
cronică apare în urma evidenţierii la examenul clinic (tuşeul vaginal şi
examenul cu valvele) a unor modificări inflamatorii, leziuni
ulcerative, deformări sau secreţii la nivelul colului. Diagnosticul de
certitudine de cervicită cronică se stabileşte prin colposcopie şi
examenul citologic Papanicolau. Examenul citobacteriologic al secreţii
este util pentru a depista etiologia infecţiei cervicale.
Complicaţii
Cervicita poate evolua ani
de zile, doar cu o leucoree mai mult sau mai puţin abundentă, cu care
femeia se obisnuieşte de obicei, fără dureri, febră sau tulburări
menstruale sau afectarea vieţii sexuale. Însă, uneori se poate complica cu inflamaţii ale organelor pelvine vecine:
- parametrita (inflamaţia
ligamentelor ce susţin uterul şi organele pelvine) care se manifestă
prin: dureri lombare sau abdominale, dismenoree, dispareunie, menoragii;
- salpingita (inflamaţia
trompei uterine): care poate cauza infertilitate, prin obstrucţia tubară
secundară proceselor inflamatorii;
- infecţii cronice ale tractului urinar.
Inflamaţia cronică a
colului uterin, poate determina în timp instalrea unei stenoze
cervicale, care poate fi urmată de infertilitate.
De asemenea, nu trebuie
trecut cu vederea nici rolul favorizant al iritaţiei cronice cervicale
în apariţia cancerului de col uterin. Cervicita cronică nu determină
cancer, dar poate favoriza apariţia lui. De aceea, tratamentul
cervicitei cronice, poate fi considerat o măsură profilactică în lupta
împotriva cancerului de col uterin.
Tratament
Tratamentul cervicitei
cronice se face în două etape. Prima etapă constă într-un tratament
medical, care este unul etiologic, ce are scopul de a eradica infecţia. În
următoarea etapă se utilizează o procedură chirurgicală, care poate fi:
electrocauterizarea (diatermocoagularea colului), crioterapia, terapia
cu laser, excizia cu ansa diatermică (electrorezecţia), conizaţia,
amputaţia de col.Toate aceste metode realizează distrucţia sau
îndepărtarea ţesutului modificat.
Este important de reţinut
că ameliorarea simptomatologiei după câteva zile de tratament medical nu
coincide şi cu dispariţia modificărilor tisulare, de aceea tratamentul
cervicitei trebuie să fie unul complet, tratamentul complementar, cu
remedii din plante având un rol eminamente benefic.
Tratament medical
Tratamentul medical are ca
scop, în primul rând eradicarea infecţiei; în funcţie de agentul
etiologic depistat şi de rezultatul antibiogramei se va efectua un
tratament local (cu ovule) şi dacă e cazul, şi un tratament cu
antibiotice sau antifungice pe cale orală. În
continuare, se poate utiliza un tratament pe bază de ovule cu efect de
reepitelizare (cicatrizant), însă de cele mai multe ori acesta nu
reuşeste remiterea completă a leziunilor, fiind necesar şi un tratament
chirurgical.
Abia după aproximativ 2 luni de la eradicarea infecţiei, dacă modificările cervicale persistă se indică tratamentul chirurgical.
Tratament cu remedii din plante
Remediile din plante vor fi administrate adjuvant în cadrul tratamentului cervicitei. Pentru
adaptarea remediilor naturale problematicii personale vă sfătuim să vă
adresaţi centrelor de consiliere apifitoterapeutică gratuită.
Se va pune accentul pe
îmbunătăţirea stării generale, pe înlăturrea tendinţei spre constipaţie
cu laxative şi purgative vegetale alternând cu ulei de parafină. Dintre laxativele şi purgativele naturale amintim: seminţele de senna-Cassia augustifolia-Ceai laxativ “Galsena” extract de cuticulă de pipotă de pui-Redigest, Redigest Plus, părtile aeriene înflorite de Motul curcanului-Amaranthis caudatus-Fiamarant, Aloe vera-Tinctură de aloe, păpădie, Taraxacum officinale-Tinctură de păpădie, castanul sălbatic, Hippocastanum vulgare- Extract glicerohidroalcoolic 1 DH din muguri de castan sălbatic.
Tratarea adjuvantă a cervicitelor cu remedii naturale se va institui în felul următor:
- Intern vor fi administrate remedii din plante precum: Traista ciobanului, Herba Bursae pastoris-Tinctură de traista ciobanului, flori de Urzică moartă albă -Flores Lamii albi, Troscot-Herba Polygoni, flori de Coada şoricelului, Flores Millefolii-Tinctură de coada şoricelului, flori de Gălbenele, Flores Calendullae-Tinctură de gălbenele, flori de Iasomie-Flores Philadelphii, flori de Muşeţel, Flores Chamomillae-Tinctură de muşetel, flori de Salcâm- Flores Acaciae sub formă de infuzie sau decoct.
-Pentru igiena zonei ano-genitale se poate folosi Plantintintim Gel, gel pentru igiena intimă, conţinând
principii active precum fitosteroli, azulene, flavone, acizi
polifenolcarboxilici, terpene, sesquiterpene, saponozide triterpenice
(acid oleanolic şi ursolic), acizi organici (folic, achileic, probionic,
salicilic, ascorbic), polizaharide, carotenoizi, rezine, mucilagii,
vitamine, săruri minerale.
-Extern se vor folosi spălături sau instilaţii vaginale cu infuzii din: flori de muşeţel, Flores Chamomillae-Ceai de Muşeţel,
flori de Gălbenele, Flores Calendullae, flori de Coada racului, Herba
Anserinae, partea aeriană de Răchitan, Herba Salicariae, partea aeriană
de Urzică moartă albă, Herba Lamii albi, frunze de Mur, Folium Rubi
fructicosii, frunze de Nuc, Folium Juglandis, conuri de Hamei, Strobuli
Lupuli. Infuziile vor fi preparate din 3 linguri de plante la 1 litru
apă. Instilaţiile sau/şi spălăturile vaginale se pot realiza şi folosind
decocturi din: coajă de Stejar, Cortex Querci şi rădăcină de Tătăneasă,
Radix Symphyti. Decocturile din plante pentru cervicită se vor prepara
din 25 grame din plantă la 1 litru apă. Se recomandă cel puţin 3
spălături pe zi, din care ultima, seara înainte de culcare.
Pentru a favoriza cicatrizarea se poate administra vitamina C pe cale orală-Flavovit C, Gal Extravit
şi intra-vaginal ovule vaginale conţinând ulei de cătină, extract
uleios de muşeţel, extract uleios de gălbenele şi biomasă de spirulină-Monofemina 2.www.akhmedical.ro-Subiecte
Comentarii
Trimiteți un comentariu