Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2013

Cervicita– termen care include toate inflamaţiile colului uterin

Cervicita – termen care include toate inflamaţiile colului uterin, reprezint ă o patologie foarte frecvent ă . Deoarece, în majoritatea cazurilor afectarea inflamatorie a vaginului (vaginita) însoţeşte inflamaţia colului uterin, mulţi medici preferă termenul de colpită – care desemnează inflamaţia cervico-vaginală. Astfel, colpitele reprezintă motivul prezentării la medic, în aproximtiv 1/3 din consulturile ginecologice. Î n acelaşi timp, peste jumătate din totalitatea femeilor au prezentat o colpită la un moment dat în viaţă. Î n funcţie de evoluţie, cervicitele pot fi acute sau cronice. Cervicita cronică este cunoscută şi sub denumirea improprie de „rană pe col” Colul uterin reprezintă segmentul inferior al uterului, care este vizibil prin vagin. Este o parte importantă a tractului genital, îndeplinind mai multe funcţii: - funcţie menstruală: colul este un canal prin care sângele mestrual se scurge din uter în vagin; în caz de absenţă congenitală a colului sau în urm

Guta

Guta este o boala inflamatorie determinata de cresterea acidului uric si depunerea cristalelor de urati la nivelul articulatiilor. Este mai frecventa la barbati decat la femei. Primul atac de guta afecteaza de obicei degetul mare de la picior. Criza apare mai frecvent noaptea, dupa un abuz alimentar, de alcool sau medicamente diuretice trezind bolnavul din somn. Degetul mare de la picior(halucele) este rosu, tumefiat(umflat) criza putand dura de la cateva ore la cateva zile. Ulterior crizele de guta vor afecta si alte articulatii (glezna, genunchi etc.) In timpul crizei bolnavul poate avea febra iar analizele de sange vor arata o crestere a numarului de leucocite si alte semne de inflamatie(viteza de sedimentare a hematiilor/VSH este crescuta). Dupa cronicizarea bolii vor apare tofii gutosi periarticulari pe aripile nasului, tendonul lui Achile sau pavilionul urechii). Tratament Guta necesita regim igieno-dietetic(renuntarea la alimente precum carnea, cioco

Rolul Medicului de Familie

Rolul Medicului de Familie Medicul de familie a reprezentat mult ă vreme personalitatea dominant ă î n practica medical ă î ns ă î n ultimele decenii î n prim plan au trecut speciali ş tii de profil. De ş i a fost relativ marginalizat ă î n favoarea specialit ăţ ilor, medicina de familie este readus ă î n actualitate de sistemele de s ă n ă tate moderne. In ce const ă activitatea medicului de familie? Medicul de familie poate rezolva peste 80% din problemele medicale curente ale popula ţ iei. Medicul de familie abordeaz ă integral pacientul ş i problemele sale cu toate implica ţ iile biologice, psihologice, familiale şi sociale ce pot interveni î n apari ţ ia şi evolu ţ ia bolii. Medicul de familie este orientat spre pacient, spre fiin ţ a uman ă î n toat ă integritatea ei. Este medicul care îl cunoa ş te cel mai bine pe pacient fiind al ă turi de acesta de la na ş tere ş i p â n ă la sf â r ş itul vie ţ ii. Medicul de familie acord ă o imp

Copilul dificil - Dincolo de aparente si etichete

Copilul dificil - Dincolo de aparente si etichete In practica clinica curenta intalnim relativ frecvent situatia evaluarii unui copil pentru tulburari de comportament ce sunt descrise de parinte astfel: “Este un copil dificil!” sau “Nu ma mai inteleg cu el, nu mai asculta de nimeni”. Sunt folosite o multitudine de formulari pentru ca parintele sa descrie situatia stresanta prin care trece la un moment dat, descriind copilul ca fiind: dificil, obraznic, neascultator rau, agresiv, cu probleme etc. Convingerile parintilor cu privire la comportamentul copilului pot deveni adevarate obstacole si rezistente in procesul de schimbare al pacientului. Acesta este motivul pentru care intreg sistemul familial trebuie cel putin intersectat in timpul interventiilor terapeutice. Una dintre principalele cauze ale noncompliantei la copii, identificata in mod repetat in studii si cercetari, se refera la metodele slabe, ineficiente, inconsecvente si nondiscriminative de management

Sincopa si Lipotimia

Sincopa si Lipotimia Sincopa reprezinta pierderea de scurta durata a constientei si a tonusului muscular. Lipotimia este o alterare a starii de constienta care nu ajunge insa pana la pierderea completa a constientei. Se apreciaza ca aproximativ 25% din indivizii sanatosi sau aparent sanatosi au avut cel putin un episod de sincopa sau lipotimie in viata lor. Aproximativ 3% din internarile de urgenta sunt determinate de o sincopa sau o lipotimie. Sincopa e determinata de o scadere brusca si severa a irigarii cu sange a creierului.Sistemul nervos nu dispune de rezerve energetice depinzand aproape exclusiv de oxigenul si glucoza furnizate de sange. Scaderea sub 30% a perfuziei creierului duce in 10 secunde la pierderea starii de constienta. Sincopele reflexe, reprezentand mai mult de jumatate din cazurile de sincopa, pot apare chiar si la un individ aparent sanatos datorita unor emotii puternice, dureri puternice, a unor punctii, a unor extractii dentare sau la

Sindromul metabolic-Mai multe articole gasiti in sectiunea subiecte din cadrul site-ului www.akhmedical.ro

Sindromul metabolic Este o combinatie de afectiuni medicale care cresc riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat. Se mai numeste si Sindrom X, sindromul de rezistenta la insulina sau sindromul Reaven. Sindromul metabolic se defineste prin obezitate abdominala asociata cu minim 2 din urmatoarele criterii: -rezistenta la insulina, -dislipidemie, -hipertensiune arteriala. Cauzele aparitiei sindromului metabolic sunt reprezentate de obezitate, factorii genetici, imbatranirea si stilul de viata sedentar. Aceasta afectiune se caracterizeaza prin: -hiperglicemie -dislipidemie -circumferinta a taliei la barbat>94cm, la femeie>80cm Aparitia sindromului metabolic poate fi prevenita printr-o activitate fizica crescuta si prin reducerea aportului caloric. Tratamentul farmacologic al hipertensiunii arteriale si dislipidemiei se impune dac a m odificarea stilului de viata nu aduce rezultate satisfacatoare.

ANALIZE DE LABORATOR RECOMANDATE DE MEDICUL DE FAMILIE IN CAZUL INSCRIERII PE LISTA SA-www.akhmedical.ro

  HEMATOLOGIE               IMUNOLOGIE             Hemoleucograma completa ASLO     VSH Proteina C Reactiva     Timp Quick (PT) - activitate de protombina Testare HIV (la gravide)     INR (International Normalised Ratio) VDRL     Determinare grup sangvin ABO (la gravida) RPR     Determinare factor Rh (la gravida)     Anticorpi specifici anti Rh (la gravida)   EXUDAT FARINGIAN           Cultura (inclusiv antibiograma pentru     BIOCHIMIE             culturi pozitive)     Uree serica

Tipologii de Manager

Dupa parerea mea la noi in tara exista 2 tipologii de manageri. Una extrem de raspandita si se refera la managerul care se crede de succes si pentru a asigura succesul afacerii care ii este incredintata doreste foarte multi bani si bugete remarcabile dar fara a garanta in vreun fel succesul businessului  si adevaratul manager ( specimen extrem de rar) care te convinge sa ii incredintezi afacerea garantand rata de succes,solicitand renumeratia in functie de rata succesului si care poate aduce plus valoare real afacerii. Dar acestia sunt foarte rari . Viitorul in management cred ca il reprezinta persoana implicata 200% in proiect si care reuseste din nimic sau aproape nimic sa scoata ceva.

Medicina de familie-www.akhmedical.ro-Dr Mircea Cazaceanu -: http://youtu.be/rdHARS6D6Tk

Medicina de familie-www.akhmedical.ro-Dr Mircea Cazaceanu http://youtu.be/rdHARS6D6Tk

Noutati medicale-Dr Florin Tischler neurologie

Va anunt ca icepand de azi dr Tischler sa alaturat echipei Professionalklinic Research and Projects Externally Funded Projects 2007 – 2008 Dose-comparison study to determinate the efficiency and safety of BG 00012 in subjects with relapsing remitting multiple sclerosis (phase III) - WMC 2006 - 2007 BHT 3009 - Immunotherapy in relapsing remitting multiple sclerosis (phase IIb) - Bayhill therapeutics Presentations 2011 Possibilities of therapy in advanced Parkinson’s disease National Congress of the Romanian Society of Neurology, Bucharest 2010 Basal ganglia primary hemorrhage National Conference of Stroke, Bucharest 2007 Is cerebral toxocariasis more severe than neurocysticercosis? Congress of the European Federation of Neurological Societies, Brussels Publications 2008 Cerebral parasitosis evolution and treatment Romanian Journal of Neurology

CE TREBUIE SA STIM DESPRE HEPATITE?

Ce sunt hepatitele? Hepatitele sunt afectiuni inflamatorii ale ficatului. In functie de modul in care evolueaza, hepatitele sunt clasificate in : hepatite acute si hepatite cornice. Care sunt cele mai frecvente cauze ale hepatitelor? Cele mai frecvente cauze care determina aparitia hepatitelor sunt: 1.       virusurile hepatitice A, B, C, D (mai rar la noi in tara E,   F), mult mai rar pot fi implicate virusurile Epstein-Barr, Citomegalovirusul 2.       medicamentele: Isoniazida, metildopa, nitrofurantoin, chiar si acetaminofen 3.       cauze autoimune 4.       alcoolul 5.       dislipidemiile (asa numita steatohepatita) In ultimii ani, numarul cazurilor de hepatita cronica virala B,C a crescut foarte mult Hepatitele acute determina o serie de manifestari clinice care usureaza diagnosticarea si tratarea acestora. In schimb, hepatitele cornice pot evolua chiar si ani de zile fara sa determine vreo manifestare clinica (sunt situatii in care diagnosticul se sta